Archive

Posts Tagged ‘Onesti – Targu Secuiesc’

Targu Secuiesc – Univers Moto, 7 / 2004

August 10, 2004 Lasă un comentariu

Intalnirea de asta-vara a motociclistilor, organizata de Free Frogs Riders din Targu Secuiesc (se cheama asa dupa presedintele lor Kiss “Broasca” Levente) s-a nimerit in 2-4 iulie, adica exact de ziua mea – 3.iul. Am plecat vineri cam suparat ca n-o sa fiu cu Anca, cu toate ca fusesem impreuna mai inainte si imi si facuse un cadou “in avans”.
Nu fusesem niciodata la Targu Secuiesc sau, daca am fost, probabil ca eram prea mic sa conteze. A trebuit sa ma uit pe harta unde trebuie sa ajung – se vede ca am chiulit de la geografie intr-a XII-a. Cool – mai sus de Brasov si la dreapta. Drumul pana la Brasov il stiu pe dinafara, cine nu-l stie ?! Da, da’ cu motoru’ e altceva. Abia asteptam sa ma dau pe serpentine in sus. Radare peste radare tot drumul… eu slalom printre camioane. Nici o treaba. Plictiseala la 160 km/h pe DN1 spre Sinaia. Cui ii place sa mearga drept… E, de la Comarnic in colo, se mai schimba treaba. Serpuieste. Aplecat pe dreapta cu 140 km/h, Daciile raman in urma rau. Si vreo 3 Passat-uri. Frana tata, ca incep serpentinele. Probabil ca arat ca Farul de la Mangalia, imbracat in rosu. Nu-i rau la munte in combinezonul de piele. E intr-adevar vara, dar in padurile de la Predeal, cu 120, pe motor… La Brasov m-am oprit la Rares. Am mancat si eu o supa cu var-miu si… hm, sunt “unchi” ! Nepotul meu Cristian si-a facut poze si pe motorul asta. An nou, motor nou. Mai are si cu Marauder-ul, de anul trecut 🙂 De aici, drumul este nou 100%. Am gasit greu iesirea spre Tg Secuiesc/ Sf Gheorghe. Dar capitalistul din mine se cunoaste nu numai dupa nr. de inmatriculare de Bucuresti – m-am descurcat si-am iesit din Brasov. Ce porcarie… sosea din placi de beton nu stiu cati kilometri ! Nu i-am numarat, dar mi s-au parut multi. Cum s-a ingustat soseaua la standardul romanesc, adica o banda dus una-ntors, laser frate ! Asfalt, in sfarsit. Si sate, intr-adevar, da’ ce sa faci, o iei asa usor, s-ajungi. Asa, usor… de vara… 🙂 He he! Si ce s-a gandit asta cu Passat-ul din spatele meu ? Sa ma depaseasca. Cam aiurea, don’t you think? Si ce n’am alergat eu Bucuresti-Brasov, adica am alergat, dar nu se pune ca era drum drept, dar acuma cu asta… Am auzit eu de la Nastase (Dan Nastase, nu Adi 4 case 🙂 ca-l lasi sa te depaseasca si, cand ajunge la orizont si e-n al noualea cer ca “te-a facut”, treci tu pe langa el cu 180 🙂 N-a vazut decat ca e rosie, dar l-am lasat in pace dupa vreo 2-3 d’astea. Se pare ca am ajuns mai devreme la Targu Secuiesc. Oare cum ?!
Orasul. Mic, un fel de Brasov + Sibiu in miniatura (cartierele vechi, nu cele noi). Am vazut deja 3 motoare. Toate cu numere de Ungaria. Ditamai barcile, ca lumea merge cu Dragstare si BMW-uri prin tara vecina… Ce-or cauta tocmai aici. Shit, toti vorbesc in primul rand maghiara. Interesant. Dar si eu, numai romana 🙂 Complicat sa ajungi la ceva ce nu poti sa pronunti: Baile Fortyogo, unde se tine “aglomeratia”. Well, nu era deloc aglomeratie. Mda, era vineri, era ora 5, dar totusi… ! In schimb, cine taxa bilete la intrarea in complex ?

Dan Mustaciosu - ticketing

Dan Mustaciosu' - ticketing

Dan Mustaciosu’, cu un mare ecuson de “Organizator” in piept. Organizator… Cum naiba, ca asta e din Giugiu ?! Simplu: Nu ti-am zis ma, ca m-am mutat la Sfantu Gheorghe ? Hai baga motoru’ si parcheaza-l acolo, langa al meu. S-a mutat omu’ la Sf Gheorge 🙂 S-a saturat de campie. Cre’si eu… Da’ auzi, cine e pana la urma Broasca ? Nu de alta, dar rezervarea la hotel mi-a facut-o el. L-am descoperit. Bun baiat, familist si cu chopper. Galben ! 🙂 M-a directionat el inapoi spre oras (pt ca aici eram la vreo 2 km outside), spre un hotel caruia, surpriza (!), nu puteam sa-i pronunt numele nici lui. Nu era chiar hotel cand am ajuns. O pensiune. Whaat ?? M-am linistit insa, cand am vazut camera. Mai mult decat decenta. Cam mica, though, insa ultra-curata & all new. Jos combinezonul din piele (plin de muste vanate cu pieptul si umerii la viteze medii de croaziera ridicate si sus cu geaca de fitze de la Ancuta. Ziua mea maine, cadoul azi. “Motorcyclist Cool Number One”. Akira mi se zice la mine-n sat – jacheta cu Japonia pe burta e de vina 🙂
Pe seara ajunge si Karim, cu Harley-ul lui de $40.000. (Hm, altul cu Harley de $40.000. O fi rau… ?) Hai la masa. E mai greu cand ai prea multe optiuni, decisions – decisions… Mi-a stat in gat cand m-am uitat la puii aia prajiti. Prea erau grasi si mari. Mai bine niste… da’ cine mai stie cum se cheama ?! Gogosi cu smantana si cu cascaval, asta e important. D-astea am mancat doua zile, mai putin la pranz, a doua zi, cand am simtit nevoia de o mancare de “pranz”.
Ce sa mai faci, ca poze nu prea mai mergea – apusese soarele. Iese si cu blitz-ul, dar nu-i acelasi lucru. M-am trezit ca ma agatza o pereche. Cu chiu cu vai s-a chinuit EL sa-mi spuna ca prietena lui (care vorbea NUMAI maghiara) ar vrea sa se plimbe si ea putin cu motorul. Cu motorul meu ?? A, pasagera. Ok. I-am trantit o casca (imprumutata) pe cap si-am dat o tura de camping. Nu i-a ajuns lui Eriko. Cred si eu. Hai lasa, ca mai e si maine o zi – ca sa nu mai zic ca si-a facut o gramada de poze pe motor. Si nu mai pe al meu 🙂
In orasul asta nu prea se intampla mare lucru. Se stransese multa lume deja de vineri seara. Cica era nu stiu ce trupa Live. “La naiba omule”, mai bine mai dau o tura in oras. Si, fitze-fitze, da’ gecutza asta e cam de vara si aici nu-i chiar la Mare.
A doua zi. M-am trezit. Afara e un lac. Nu, nu un lac, pe strada e un lac. Noroc ca mi-am parcat motorul pe trotuar. Ce vorbesti, ploua cu galeata ! Pai si parada ? Poze…? …Aaaarticool…. (?) E 3 iulie – ziua mea. Incepe telefonul sa sune. Si-nchid si suna iar. Si iar. Si-am vorbit pana s-a oprit ploaia, pe la 12. Intre timp, ma dusesem vis-a-vis sa beau si o cafea. Cool. Hai la parada. Multa lume cu motoarele, iar pietoni… tot orasul. Nu, chiar vreau sa zic TOT ORASUL. S-a plimbat lumea, s-au facut poze, ma rog. Cum ne-am intors in complexul Fortyogo, a iesit soarele. Normal. Ploua doar cand esti pe motor ! Lumea asta nu-i normala. S-au apucat de concursuri “specifice motociclistilor” (asa le place sa le zica 🙂 M-am asezat la o barfa cu Dan Mustaciosu’. Care barfa, ca au trecut 4 ore. Si 3 sucuri energizante si doua cafele si 4 gogosi la mine si vreo 17 beri la mustacios. Berea ? E aliment ! Nu poti sa-l contrazici pe om. Eram la o masa alaturata cu a lui Karim. A baut un pic pe langa toate fripturile alea, ca in timpul zile a facut o incursiune de nu stiu cati km si ploaia o data cu el ! Cand se intorsese la Fortyogo, parca mersese cu dusul dupa el. Acu’ a stat. Cerul s-a mai luminat. He-he! Chiar si de la artificii, ca intre timp se facuse seara, apoi noapte de-a binelea. N-am fost pe faza cu aparatul si nu se vede nici un artific. Poate la anul…